ortooxacell kiss2022.gif Flax

Ne-am ars! Crăciun Fericit!

Vinerea dinaintea naşterii Mântuitorului… În cateva ore probabil o să ningă şi Dumnezeu o să se îndure iaraşi de cei mai mulţi dintre noi. O să ne dea încă o dată un Crăciun frumos, alb, românesc. O să primim colindători peltici, care abia ne trec de genunchi sau tineri frumoşi cu voci mari, care parcă te ridică înspre Cer. O să avem masa plină, o să mergem la rude şi o să ne aşteptăm prietenii. O să ne amintim poate şi de cei care nu pot oferi decât pufuleţi copiilor de Crăciun. Poate… 

Şi o să închidem iarăşi ochii. Nu ar trebui să scriu astăzi despre altele decât despre cele sfinte. Dar … Realitatea este că în România au rămas puţini oameni care vor să dăruiască şi puţini cei  care ştiu să primească. Puţini care mai ştiu că există şi sfinţenie. Ar trebui să spun ca ne vom trezi, că vom redeveni naţiunea mare şi mândră care am fost până nu demult. Cred asta cu tărie. Dar nu va fi simplu.

Am asistat zilele trecute la un curs al unor studenţi. Nu mai contează nici specializarea, nici măcar oraşul din care erau, pentru că feneomenul despre care vorbesc este generalizat. M-a frapat naturaleţea cu care o parte importantă a studenţilor în cauză spuneau : „nu am învăţat!” Ba unul chiar s-a lăudat (spun lăudat fără ghilimele) că el abia ştie să scrie, pentru că în liceu juca poker la ore. Profesorul, de un calm desăvârşit, dat de înţelepciunea anilor şi probabil de faptul că este plătit din taxele strânse de la studenţi, a tolerat o vreme această paradă a valorilor suflecate de trei ori pe dos. Dar până la urmă a izbucnit şi dumnealui.

Tinerii mândrii de incultura lor vor fi profesori în curând!?! Din ei poate 5% se vor trezi în cei trei ani de facultate. Şi oameni de acest fel ne vor forma copii în viitor? Ei reprezintă viitorul ţării?  Uitându-mă la ei am avut senzaţia că naţiunea noastră este asemenea unui om care aleargă, legat la ochi, spre o prăpastie peste care se întinde un buştean alunecos şi subţire. Dacă om avea norc chior trecem „dincolo”, dacă nu, ne-am ars!

În mod evident nu este vina studenţilor despre care vorbesc. Germanii au un proverb care spune că „nu există popor civilizat, ci doar popr constrâns”. Au dreptate! Pokeriştii noştri aciuiaţi prin facultăţi au de fapt un fond foarte bun. Arată de multe ori ca nişte golani, vorbesc urât, au uitat unde-i sus şi unde-i jos, dar sunt oameni cu un mare potenţial! Şi ca să vedeţi că am dreptate, citeam azi un articol despre o ţigancă din România care a devenit cea mai bună ucenică din Franţa în nu mai ştiu ce meserie. Bravo ei! A fost chiar primită şi premiată de către Senatul Franţei.

Ce şanse ar fi avut fata asta în România? Ce sistem ar fi propulasat-o în sus ? Ar fi rămas probabil o fiinţă ştearsă, privită cu suspiciune şi ar fi sfârşit probabil în mizerie. Ar fi fost încă o viaţă de om risipită.

Ar trebui ca noi, oamenii simpli, să punem presiune pe universităţi şi profesori să-şi facă treaba mult mai sever. Dar noi am încetat demult să mai fim o comunitate. Nu mai suntem uniţi nici în ţară, nici în oraş, nici măcar pe scara blocului. Şi o dată cu legăturile dintre noi ne-a dispărut şi puterea cea adevărată de a schimba ceva.

Este seara colindelor… Cu riscul de lăsa acest articol oarecum neterminat, cumva fără noimă, mă opresc aici. Nu mai vreau să scriu despre rele.

Să ne rugăm pentru copiii noştri, să ne rugăm ca Dumnezeu să dea lumină conducătorilor măcar atât cât să poată schimba în bine sistemul de învăţământ, adică acel resort care poate face viitorul nostru liniştit sau îl poate îngropa definitiv.

Crăciun Fericit! Doamne ajută!

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media