Născut la 5 noiembrie 1895 în comuna Gureni-Peştişani, judeţul Gorj, Vasile Blendea a urmat între anii 1903-1908 cursurile școlilor din satele învecinate, Boroşteni si Frânceşti, timp în care a fost inițiat în tainele desenului de fratele său mai mare, învățătorul Tanasie Blendea. Pasiunea pentru desen a fost desăvârșită pe timpul când a urmat cursurile gimnaziului „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu între anii 1908-1913, și ulterior, când a absolvit cursul superior al Şcolii Normale din Turnu Severin (1913 – 1916).
După ce si-a îndeplinit stagiul militar în cadrul Regimentului Infanterie nr. 18 Gorj, este recrutat pentru Şcoala militară din Botoșani și trimis ulterior pe front, sublocotenentul de rezervă Blendea Vasile a luat parte activă la luptele de la Mărăști, Valea Putnei, Valea Şuşitei şi Muncelu.
După terminarea primului razboi mondial, devine student al Şcolii de Arte Frumoase din București, unde se face remarcat și primeşte elogii din partea directorul şcolii, pictorul George Demetrescu Mirea, care l-a admis fără examen și după ce i-a răsfoit mapa cu desene, l-a făcut să exclame: „Ai stofă, domnule !” În paralel, Vasile Blendea urmează cursurile de sculptură cu Dimitrie Paciurea şi de pictură monumentală cu Costin Petrescu, având la catedra de desen pe Frederich Storck. Sub îndrumarea lui Dimitrie Paciurea realizează lucrarea „Făt-Frumos”, distinsă la expoziția absolvenților cu premiul „Horia Boamba” al Sindicatului Artelor Frumoase. După absolvirea școlii, a fost repartizat la Focșani ca profesor de desen, unde a funcționat până în 1926, când a fost chemat la Târgoviște de către colegul Dumitru Belisarie, să contribuie la restaurarea unei fresce medievale.
În 1927, Vasile Blendea a obținut prin concurs o bursă de studii la Şcoala română de la Fontenay-aux-Roses, unde Vasile Blendea participă cu succes la „Salon des artistes français”. Pe timpul bursei, revistele „Les artistes d’aujourd’hui” si „Revue Moderne” îi reproduc lui Vasile Blendea sculpturile expuse, iar pentru decorarea şcolii, artistul concepe si execută în frescă o amplă compoziție, remarcată de Nicolae Iorga. Nu întâmplător, după realizarea acestei creații, la sugestia marelui istoric Nicolae Iorga si cu girul Academiei Române, marele artist ajunge în Austria, Germania și Elveția cu scopul de a copia portretele voievozilor români care se aflau în diferite muzee si colecții de artă din țările respective, în special cele reprezentând pe Vlad Țepeş si Ştefan cel Mare. Într-o corespondență cu profesorul său, Vasile Blendea îl informa la 3 iunie 1929 despre faptul că a început copierea unui Evangheliar la München, iar la 11 iulie același an expedia la Vălenii de Munte, copia unui portret al lui Vlad Țepeș, realizat la Kunsthistorisches Museum, iar ulterior un alt portret al aceluiași domnitor, copiat în desen, era trimis din Insbruck și altul, în ulei, din Castelul Ambras din Tirol. În toamna anului 1929, Vasile Blendea fotografia la Neuschatel, în Elveția, mai multe tablouri și desene cu subiect transilvănean aparținând pictorului Jules Jacob Guillarme.
Între anii 1930-1952 a funcţionat ca profesor de desen la liceul „Ienăchiță Văcărescu” şi la Școala Normală din Târgoviște. În 1932, Vasile Blendea își verniseaza prima expoziție personală, cu sprijinul profesorului Ion Negoescu și al poetului Matei Alexandrescu, iar în 1938, Salonul official îi decernează premiul „Athanase Simu” pentru realizarea bustului inginerului Mario Amico.
La aproape 82 de ani, artistul Vasile Blendea își prezintă o expoziție retrospectivă într-un cadru demn pentru valoarea sa, la 5 august 1977 în sala Dalles din București, unde fostul său elev, regizorul Pompiliu Gâlmeanu, de la studiourile cinematografice Alexandru Sahia, îi dedică un film în culori, evenimentul fiind amplu prezentat și în presa centrală de atunci.
Ca pictor Vasile Blendea dă dovadă de o intensă sensibilitate şi rafinament artistic, făcând din dragostea sa pentru natură un adevărat ideal. Cităm numai câteva din pânzele sale care l-au legat definitiv de Târgovişte: „Poarta Seimenilor” (1932), „Clopotniţa de la Curtea Domnească” (1933 şi 1937),„Târgovişte sub zăpadă” (1937), „Strada Dr. Marinoiu” (1946), „Biserica Sf. Ionică” (1945), „Intrare la Curtea Domnească” (1949), dar şi natură moartă cum ar fi: „Raci” (1947) „Mere şi vase” (1953), sau personaje făcând parte din „lumea de sub lume”, un tăietor de lemne, căruţaşi înghețați de frig, un cerşător, un orfan, găzari din Pierşinari, un lăutar şi multe alte personaje umile care apar obsesiv şi în grafica lui Vasile Blendea: „Ion cu coşniţa”, „La moară” (1947), „Moş Bratu” (1961).
Dintre creațiile lui Vasile Blendea care surprind o întreagă pleiadă de eroi ai istoriei şi culturii naţionale, amintim aici: Nicolae Bălcescu (1950), Matei Basarab, (1956), Aurel Vlaicu (1960), Ion Neculce (1963), Vlad Ţepeş (1966), Popa Șapcă din Celei (1968), I.Al.Brătescu-Voinești (1968, se află în parcul Muzeului scriitorilor din Târgoviște), Badea Cârțan (1969), Meşterul Manole (1971), Nicolae Iorga (1973).
În același timp, Vasile Blendea este creatorul a două monumente ale eroilor care se află în comuna Răzvad, județul Dâmbovița si un altul aflat în satul Valea Lungă – Cricov („Tatăl și fiul”), unui bust din bronz al lui Ienăchiță Văcărescu (instalat în fața liceului din Târgoviște în 1938), cel al colonelului Dumitru Băltăreț aflat pe monumentul eroilor din Cazarma de la Teiş al Regimentului 22 Infanterie, precum si bustul din bronz al lui Vasile Cârlova realizat în 1933 și aflat în fața Centrului de Creație Populară Târgoviste, cunoscut si ca Şcoala Populară de Artă ( clădirea fostei scoli primare nr. 1, cea mai veche din cetatea de scaun a Țării Românesti), si cel al lui Alexandru Brătescu Voinești (1974), aflat în curtea Şcolii nr. 2 din Târgoviște, care poartă numele scriitorului. Monumentele din Răzvad intitulate sugestiv „Jertfa” şi „Despărțirea”, împreună cu cele de la Voineşti ( „Omagiu eroului”) şi din Ocnița ( „Paza Țării”), au fost realizate de Vasile Blendea sub forma unui ansamblu de 4 lucrări monumentale legate între ele sub forma unei povestiri istorice.
Însă, una dintre creațiile de suflet ale marelui artist Vasile Blendea, o reprezintă statuia ecvestră a regelui Ferdinand Întregitorul, a cărei poveste o descrie plastic însuşi artistul: „…întors de pe frontul din Moldova unde fusesem mobilizat în timpul primului război mondial, pe amurg, aflându-mă la marginea unei păduri, l-am zărit pe suveranul, care călare si foarte îngândurat, trecea în inspecție în apropierea liniei frontului”.
De asemenea, si-a adus contribuția ca restaurator de picturi bisericești la Târgoviște, Valea Voievozilor, Brăneşti, Ghergani, Andronești, cum a fost cazul Bisericii Târgului din Târgoviște, unde turla de deasupra naosului, prăbușită la cutremurul din 1940, a fost refăcută și pictată în stil tradițional de profesorul Vasile Blendea.
Astăzi, atelierul lui Vasile Blendea este găzduit de casa monument de arhitectură „Angela Georgescu”, situată pe strada poet Grigore Alexandrescu, acolo unde funcționează Muzeul Vasile Blendea, în muzeu găsindu-se cea mai mare parte dintre creațiile lui Vasile Blendea, uleiuri, grafică şi sculptură. Clădirea, este un monument de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ridicat pe beciuri mai vechi din secolul al XVII-lea, fiind o locuință veche ce prezintă pridvor închis cu geamlîc, care l-a găzduit pentru scurt timp şi pe Alexandru Vlahuță.
Artistul Vasile Blendea s-a stins din viață la 8 aprilie 1988, la venerabila vârstă de 93 de ani, fiind înhumat alături de soția sa Emilia, în cimitirul mănăstirii de la Viforâta, județul Dâmbovița.
Prof. Dr. Cornel Mărculescu
Școala Gimnazială Dora Dalles Bucșani
Facebook
WhatsApp
TikTok
