ortooxacell kiss2022.gif Flax

Șantierul arheologic de la Geangoiești, o resursă inepuizabilă de patrimoniu pentru cercetătorii dâmbovițeni

În cadrul ultimei conferințe de presă organizată de reprezentanții Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgoviște au fost prezentate rezultatele ultimelor descoperiri pe șantierul arheologic de la Geangoiești, concretizate în patrimoniu intrat în muzee. (CERCETĂRI ARHEOLOGICE LA DRAGOMIREȘTI)

Proiectul în cadrul căruia, în 2015, a fost reevaluat șantierul arheologic de la Geangoiești se numește Cercetarea în bazinul superior al râului Dâmbovița, situl Geangoiești-Hulă.

Potrivit informațiilor oferite de cercetătoarea Ana Ilie, materialele găsite pe acest șantier sunt în curs de procesare. Este vorba despre zeci de materiale ceramice, dar și alte categorii de materiale.

 

Aceasta este o temă prioritară pentru mine: figurinele antropomorfe și zoomorfe. Prin acest proiect intenționăm să continuăm ceea ce am început în lucrarea de doctorat publicată anul trecut: Antropologia în spațiul domestic la comunitățile gumelnițene. Este cultura pe care o întâlnim și în situl de la Geangoiești. Acolo am emis și niște ipoteze despre modalitatea în care funcționa o comunitate, nu numai în așezarea principală. Aș vrea să probez ipotezele pe care le-am susținut în teza de doctorat prin dezvoltarea acestei cercetări în jurul sitului de la Geangoiești.-cercetător Ana Ilie

 

 

Printre rezultatele materiale de anul trecut descoperite pe șantierul arheologic de la Geangoiești se numără, în general, piese de sex feminin, pentru că, așa cum spune arheologul,  reprezentările antropomorfe masculine fiind, în cultura gumelnițeană, sub 10%, conform studiilor. (foto: figurină masculină). Piesele au o vechime de 6000 de ani și sunt fragmentare, motiv pentru care unele nu sunt ușor de înțeles. Din acest motiv, nu toate piesele vor putea fi expuse în muzee.

Se pare că o astfel de așezare gumelnițeană avea 30, până la 300 de indivizi, iar așezările erau foarte apropiate una de cealaltă. Spațiile de locuit erau foarte mari, iar cercetătorul Ana Ilie spune că, cel mai probabil, oamenii locuiau pe tip de iarnă cu vitele în aceeași locuință.

 

Nu știm cum își împărțeau teritoriile. Știm că ei creșteau animale, cultivau, exploatau și valorificau mediul înconjurător într-un mod extraordinar. Se amplasau în apropierea râurilor. Erau iubitori de apă și mâncau melci, pești, dar aceasta putea fi o parte importantă în alimentația estivală. Erau oameni legați de locurile unde se așezau. (…)Unele case inspiră forță. Au structuri, cu șanțuri de fundații, la un metru adâncime, un metru lățime, adică acest tip de șanț de fundație îți indică o structură importantă, dar, în același timp, aveau un obicei, de îndepărtare de material, în aglomerări umane. Sunt părți importante de materiale arheologice pe care bănuim că le putem găsi în zonă, dar sunt greu de legat de un anumit moment din istoria așezării respective.-cercetător Ana Ilie

 

În cadrul proiectului a fost realizată și o colaborare cu o echipă de specialiști în arheologia mediului de la Universitatea de Vest Timişoara, dar și cu specialiști de la Curtea Domnească.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media