Consilierii locali târgovișteni vor face coadă la DNA Ploiești, în această săptămână! Ce vor să știe procurorii

Consilierii locali târgovișteni, din mandatul 2012 – 2016, sunt chemați miercuri la DNA Ploiești, într-un dosar început cu mai bine de un an în urmă. Este vorba despre falimentarea Termica și montarea centralelor termice în unitățile subordonate Consiliului Local, din bugetul Târgoviștei. Procurorii vor să știe de ce consiliul local a fost de acord cu debranșarea, în condițiile în care făcuse investiții majore din buget în rețele și stația de cogenerare, debranșarea ducând la falimentul Termica. Ulterior, CLM a „scăldat-o'” și cu proiectul de montare a unor centrale termice în școli, ANL-uri, locuințe sociale și clădirile Primăriei, anulând o licitație internațională pentru a sparge proiectul în zeci de bucăți care au ajuns prin încredințare directă la firme apropiate mediului politic.

Conform unor surse, la DNA Ploiești au fost deja audiați consilierii din mandatele anterioare, iar procurorii au solicitat documente din primăria municipiului.

………………………………………………………………………………………………

Chiar dacă textul care urmează pare lung, este, de fapt, povestea pe scurt a evenimentelor care îi interesează pe procurori. 

Perioada roșie:  2005 – 2008

În august 2005, Consilierii locali municipali  au decis participarea la un proiect cu aplicare comună (JI), intitulat “Cogenerare Municipală Târgoviște” («Proiectul»), scop în care au participat la licitația ERUPT 2004 organizată de către Statul olandez, reprezentat de Agenția guvernamentală SenterNovem. Statul olandez, prin SenterNovem, a încheiat cu NUON Energy România SRL Contractul nr. ERU04/40 prin care s-a angajat să cumpere de la NUON Energy Romania SRL unitățile de reducere a emisiilor de CO2 (URE), precum și unitățile de cantități transferate (AAU) care se vor realiza prin îndeplinirea Proiectului. Cu o lună mai înainte,  Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat în cauză se angaja să aloce către  SC TERMICA SA, prin Primăria Municipiului, de la bugetul local, în anul 2006, o parte din suma necesara finanţării obligaţiilor SC TERMICA SA către NUON Energy Romania SRL potrivit Proiectului. Târgoviștea era condusă de social democratul Iulian Furcoiu, Având majoritate în Consiliul Local.

Conform articolului 3 al hotărârii  de Consiliu Local  Nr. 289 / 04.08.2005: Contribuţia financiară a Municipiului Târgovişte, prin Consiliul Local, la realizarea Proiectului, constând atât în alocare directă de fonduri în anul 2006, pentru plata unor obligaţii contractuale ale SC TERMICA SA către NUON Energy Romania SRL, cât şi în acordare de garanţie, a fost  de 1.919.126 Euro (echivalent în RON). Comisia de negociere a fost condusă de arhitectul Dumitru Barbu, membri comisie fiind remunerați pentru această activitate.

În aceeași ședință, consilierii au aprobat, pentru că Proiectul includea o componentă care obliga SC TERMICA SA să achiziţioneze, monteze şi exploateze un complex de instalaţii şi furnituri pentru producerea in cogenerare a energiei electrice şi a energiei termice («Echipamentul»), achiziţionarea acestuia în regim de leasing financiar de la  NUON Energy Romania SRL şi încheierea Contractului de Leasing Financiar aferent, prevăzând, în principal, următoarele:

–         o valoare de intrare pentru Echipament (preţ CIP Târgovişte) de 6.650.973 Euro;

–         un avans de leasing de 89.385,04 Euro;

–         o perioada de graţie de 4 luni;

–         o valoare finantată în leasing de 6.561.587,96 Euro, platibilă în 76 rate de leasing lunare de 80.892,13 Euro fiecare, dobânda de leasing fiind la o rată de 7,85% pe an;

Termica a încheiat cu NUON Energy Romania SRL două contracte constând unul  în montarea, testarea și punerea în funcțiune a echipamentului cumpărat tot de la NUON în valoarea totală de 423.000 Euro exclusiv T.V.A  și altul pentru întreținerea și reparații plătit din suma prevăzută în hotărârea din augist 2008.

În teorie cogenerarea suna cam așa: „Este vorba de eficiență de 90%: producem energie electrică, ceea e rămâne energie după producerea energiei

electrice se convertește în energie termică și se transmite. 35% dintr-un metru cub de gaz se duce cu energia electrică, 55% se duc în energie termica, 10% sunt pierderi tehnologice. Într-o centrală clasică de oprește la 35% și restul sunt pierderi” explica Viorel Tabacu, directorul Termica, în aprilie 2008.

În practică, însă, în 2007, același consiliu local aproba metodologia de deconectare de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Târgoviște. Cu alte cuvinte, a dat verde debranșărilor, în ciuda milioanelor de euro investite în sistemul de cogenerare care nu putea să funcționeze fără un număr mare de abonați, fiind gândit la o capacitate de 29 000 de apartamente branșate la Termica.

Cu bani pe cogenerare dați și cu acordul de debranșare aprobat, în octombrie 2007, Termica începea cu bani de la Guvern a altă investiție, finalizată în aprilie 2008. 1 milion și jumătate de euro au fost îngropați în lucrările la magistrala de transport energie termică, circuitul primar. Adică 2 km de conductă preizolată, fără pierderi tehnologice, cu o garanție de 25 de ani, zac îngropate în Târgoviște. Anterior 80% din conductele din zona centrală și 75% din microraioanele 11 și 12 fuseseră modernizate din bugetul local.

La un calcul simplu: plus 6,5 milioane de euro echipamentul de cogenerare, plus 430 de mii de euro montajul echipamentelor, plus 2 milioane de euro rețele egal 9 milioane de euro! Plus garanția de 2 milioane de euro!

Numărul abonaților, însă, a ajuns în 2008 la puțin peste 9000. Oamenii au ales debranșarea, în condițiile existenței acordului dat de către Consiliu Local în august 2007. Coincidență sau nu, în iarna lui 2007 – 2008, după hotărârea de debranșare, agentul termic a fost întrerupt de 5 ori, cea mai lungă întrerupere fiind de 36 de ore, la temperaturi cu mult sun 0 grade.

Perioada portocalie: 2008 – 2012

În vara lui 2008, s-a schimbat garnitura politică, roșul fiind înlocuit cu portocaliul PDL, sub conducerea lui Gabriel Boriga care avea și majoritate în consiliu. Primele probleme au apărut în iarnă datorită întreruperilor, dar și din cauza datoriilor acumulate în 2008, la o valoare de 11 milioane de lei, plătite în parte de la bugetul local. În primele 6 luni ale lui 2009, pierderile societății se cifrau la 1,6 milioane de lei. Soluția municipalității a fost aprobarea unui aviz de principiu în vederea declanşării procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat (producţie, transport, distribuţie şi furnizare) în Municipiul Târgovişte. O comisie condusă de Constantinescu Marius, din care făceau parte și  Ana George Bogdan și Cristea Chiru Cătălin avea sarcina să găsească o firmă care să-și ia responsabilitatea rentabilizării Termica, pe modelul municipiului Ploiești, care delegase serviciul în 2004, cu succes. Au existat discuții cu două societăți europene de top în domeniul energiei termice, fără însă a se semna vreun acord. Până la finele anului 2009, datoria Termica se ridica la 16 milioane de lei. Pentru a porni sistemul și a  da căldură celor 8000 de abonați care mai rămăseseră, Guvernul Boc a acordat un ajutor în valoare de 9 milioane, pentru restul municipalitatea luându-și angajamentul unor discuții cu furnizorul de gaze, Distrigaz. În perioada 2009 – 2010, numai de la bugetul municipiului au fost virați către Termica 34 de milioane de lei. Numărul de abonați ajunsese la 6000. 

În această situație, Primăria Târgoviște a gândit un proiect de montare a centralelor termice în condensație.  În anul 2011, prin întocmirea unui Studiu de Fezabilitate, care cerea în mod expres acest tip de funcționare a cazanelor datorită performanțelor și duratei de viață. Lista obiectivelor și necesarurile de căldură au fost furnizate ca date de temă pentru întocmirea acestui studiu. În luna decembrie 2011, a fost aprobat prin hotărarea consiliului local,  iar în data de 17.03.2012 a fost scos la licitatie pe SEAP. După apariția pe SEAP a anunțului, au fost interesate de această lucrare trei firme, din care doar una singură a participat la licitație. SC GRUP TERMLOC SA Bacău a întrunit toate condițiile din caietul de sarcini fiind declarată câștigătoare în luna august 2012 și a fost invitată la semnarea contractului. După doar două zile, s-a cerut amânarea semnării contractului, care nu a msi fost finalizat niciodată în această formă.

În paralel, în august 2012, consilierii locali dezbăteau situaţiei economice a S.C. TERMICA S.A. şi prezentarea planului de măsuri privind redresarea economică în vederea furnizării serviciilor de încălzire şi apă caldă către populaţiei.  S.C. TERMICA S.A avea următoarele datorii: către GDF SUEZ – 7.069.622,51 lei, către ANAF: 3.064.233,49 lei, iar reluarea activităţii S.C. TERMICA S.A este necesară o majorare de capital cu suma de 12.600.000,00 lei.  Din contractul de leasing pentru Stația de cogenerare nu se achitase decât 3 milioane de euro.

Perioada portocaliu – roșie – galbenă

Însă nu redresarea era planul administrație locale. În aceeași ședință, acesta propunea avalizarea biletelor la ordin emise de S.C. TERMICA S.A în vederea realizării obiectivului „Sisteme de alimentare individuală (descentralizate) cu energie termică a Municipiului Târgovişte prin utilizarea centralelor termice de bloc în condensaţie – etapa I”. Valoare totală se ridica pentru această etapă la 7 milioane de euro fără TVA. Proiectul a fost respins, PDL nemaiavând majoritate în CLM în urma alegerilor locale din 2012. Mai mult în

septembrie 2012, președintele CJD Adrian Țuțuianu, pe  vremea aceea făcându-i opoziție lui Boriga, afirma în plenul consiliului că montarea acestor centrale în condensaţie nu este o soluție şi că livrarea de gaz este necesară chiar şi în condiţiile în care vor fi montate astfel de centrale. Afirma chiar că, dacă va fi cazul, va sprijini redresarea activităţii acestei societăţi, chiar şi financiar, din fondurile Consiliului Judeţean, nu de alta dar se apropiau alegerile parlamentare. Conform procesului verbal al ședinței: „Dl Ţuţuianu precizează că în cazul în care proiectul aflat pe ordinea de zi va fi adoptat va formula o plângere penală. Ţuţuianu precizează că votul aparţine fiecărui consilier şi că nu poate fi influenţat, deoarece răspunderea civilă aparţine fiecărui membru.”  În mijlocul polemicii, Termica ajunsese la 1200 de abonați, urmând ca în 2013 să intre în insolvență.

Pe plan politic au început negocierile pentru montarea de centrale. Proiectul, deși de la același capitol bugetar și aceeași obiect, a fost spart în bucăți mici, care au fost încredințate direct. Printre firme se află și perdanta SC GRUP TERMLOC SA Bacău care amenințase public cu plângeri penale.  Factorii politici au ajuns la un acord în martie 2014 când s-au aprobat studii de fezabilitate şi indicatori tehnico-economici pentru montarea de centrale individuale la unele imobile ale primăriei. Apoi, în urma altor negocieri în septembrie, la școli și grădinițe (Consilierii PNL au votat împotrivă, fapt ce-i scutește de drumul la DNA). Acest al doilea lot de 40 de centrale a însemnat costuri de 3 milioane de euro. 

Primăria Târgovişte, corp A – 334.620 lei

Primăria Târgovişte, corp C – 172.820 lei

Primăria Târgovişte, Taxe şi impozite, pc termic – 99.140 lei

Primăria Târgovişte, Taxe şi impozite, bl E – 93.410 lei

Şcoala nr. 13 Matei Basarab – 462.267 lei

Şcoala nr.11 Paul Bănică – 325.810 lei

Şcoala nr.3 Smaranda Gheorghiu – 186.215 lei

Şcoala nr. 8 Mihai Viteazul – 333.830 de lei

Şcoala nr. 10 Radu cel Mare – 470.551 lei

Liceul de Arte Bălaşa Doamna – 555.072 lei

Grup Şcolar Construcţii Montaj Nicolae Mihăescu – 592.238 lei

Liceul Petru Cercel – 225.404 lei

Grădiniţa nr. 14 – 203.193 lei

Grădiniţa nr. 13 – 203.193 lei

Grădiniţa nr. 16 – 203.761 lei

Grădiniţele nr. 7 şi nr. 15 – 190.634 lei

Grădiniţa nr. 3 – 176.382 lei

Grădiniţa nr. 8 – 417.820 lei

Şcoala Coresi – 572.410 lei

Grup Şcolar Spiru Haret – 620.986 lei

Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino – 489.030 lei

Grup Şcolar Industrial Nicolae Ciorănescu – 496.430 lei

Liceul nr. 2 Voievodul Mircea – 619.728 lei

Şcoala nr. 6 Tudor Vladimirescu – 227.861 lei

Şcoala nr. 9 Grigore Alexandrescu – 254.093 lei

Liceul nr. 3 Ion Heliade Rădulescu – 526.303 lei

Liceul nr. 4 Constantin Brâncoveanu – 521.455 lei

Bl. ANL 11A,  Bulevardul Eroilor – 192.002 lei

Bl. ANL 11B,  Bulevardul Eroilor – 192.002 lei

Bl. ANL 39A, scA, Bulevardul Unirii – 192.002 lei

Bl. ANL 39A, scB, Bulevardul Unirii – 192.002 lei

Bl. ANL A1, Str. Col. Nicolin Ion – 175.004 lei

Bl. ANL A2, Str. Lăzărică Petrescu – 113.278 lei

Bl. ANL A3, Str. Lăzărică Petrescu – 113.278 lei

Bl. ANL A4, Str. Lăzărică Petrescu – 113.278 lei

Bl. ANL C2, Str. Soroca – 128.563 lei

Bl. ANL C3, Str. Soroca – 128.563 lei

Bl. ANL C6 A, Str. Hotin – 175.004 lei

Bl. ANL C6 B, Str. Hotin – 175.004 lei

Bl. B01, Str. Constantin Brâncoveanu – 112.752 lei

Bl. B02, Str. Constantin Brâncoveanu – 112.752 lei

Bl. D01, Str. Constantin Brâncoveanu – 181.185 lei

Bl. 1,  Aleea Griviţa – 195.700 lei

Bl. 8, Str. General I.E Florescu – 113.210 lei

Cămin nr. 1 Sc A şi B, Str. Laminorului – 247.218 lei

Cămin Cultural Matei Voievod – 17.708 lei

Cămin nr. 2, Bulevardul Unirii – 246.196 lei

Club Sportiv Municipal, Strada Revoluţiei – 33.967 lei

Club Sportiv Şcolar micro 3 – 314.758 lei

 Implementare s-a făcut defectuos, mai multe școli întrerupând cursurile din cauza lipsei de căldură, cu elevii protestând în stradă. Și la acest moment sunt mari probleme cu centralele, lucrurile fiind ținute sub preș de administrația locală, societatea Consiliului Local – Municipal Construct fiind nevoită să le cârpească, în condițiile în care firmele nu vor să-și respecte garanțiile.

„S-a luat deliberat această hotărâre, de a împărți lotul, pentru a nu se organiza o licitație și a se încredința în mod direct achiziționarea și montarea centralelor.  Ceea ce contravine legii și intereselor celor care contribuie cu taxe și impozite la bugetul local. Acesta situație se va vedea într-un viitor mai depărtat sau mai apropiat și cineva va răspunde.Nu e posibil ca pe ultima sută de metri să cheltuim niște bani altfel decât spune legea. Banii publici nu se pot cheltui după bunul plac al nimănui, nici al primarului,  nici al CLM, iar consiliul nu poate ascunde o ilegalitate.”spunea deputatul  Vasile Horga, în 2013. Se pare că, la o concluzie asemănătoare au ajuns și procurorii DNA.