GORGOTA: La poalele ctitoriei lui Pătrașcu cel Bun, umbra năvălirilor și a jafurilor tătare se întinde, încă, peste cei morți

La câțiva kilometri de Tâgoviște în vârful dealului Gorgotei, a dăinuit peste veacuri o biserică ridicată de domnitorul Pătrașcu Vodă cel Bun. Legenda spune că muncitorii ar fi găsit aici o cruce și au așezat o mănăstire în acel loc. Până în 1700, la Gorgota au viețuit călugări aduși de ctitor de la Fanar, alungați sau uciși de un raid tătărăsc. Viața monahală s-a oprit, dar biserica a învins veacurile, funcționând și astăzi ca biserică de parohie, păstrând pictura originară. Ca arhitectură religioasă, Mănăstirea Gorgota se înscrie în seria acelor monumente în a căror structură planimetrică şi elevaţie se simte influenţa bisericii Mănăstirii Dealu.

Revelion 2018

În dealul Gorgotei, însă, cei duși la Domnul, își dorm somnul în nepăsarea celor care administrează cimitirul:  Consiliul Parohial, în frunte cu preotul Tiberiu Matei. La poalele ctitoriei lui Pătrașcu, pare că umbra năvălirilor și a jafurilor tătare se întinde, încă, pentru că cei morți nu pot riposta. Deși o despart de reședința de județ doar 9 kilometri, comunitatea îmbătrânită de la Gorgota păstrează în privința relației cetățean – biserică mentalitatea simplă a omului de la țară obișnuit că nu trebuie să ceară socoteală, chiar și atunci când are dreptate. Vorbesc pe la colțuri, se plâng vecinilor, dar niciodată celor în cauză. „E rușine!” spun bătrânele. Cei vii se împart, astăzi, inegal între cele două dileme: „să faci ce face popa?”sau „să faci ce zice popa?”.

Dar „ce face popa?” ar fi întrebarea. În luna august, în Gorgota natura s-a dezlănțuit. Pentru că cimitirul e plin de pomi fructiferi, majoritatea foarte bătrâni (ale căror roade ajung alcool, se vorbește pe la colțuri), un nuc s-a rupt și a căzut peste morminte, fiind o amenințare și pentru cei care veneau să-i plângă  pe cei dispăruți. În septembrie, în urma unor sesizări, un reporter Gazeta Dâmboviței a mers pe drumul Gorgotei și a găsit nucul, căzut peste cruci și morminte.  La sfârșitul lunii octombrie, copacul rupt era fix în aceeași poziție. Timp de două luni, nici consiliul parohial și nici preotul Tiberiu Matei nu au părut deranjați că au un asemenea peisaj la poalele bisericii. Nucul a fost îndepărtat abia după ce reprezentantul publicație noastre s-a adresat primăriei din localitate. Deși, primarul Emanuel Spătaru a explicat că autoritatea primăriei se întinde doar până la poarta lăcașului de cult, pentru a încera să rezolve problema a avut o discuție telefonică cu preotul și a sprijinit, cu forță umană, acțiunea de îndepărtare a copacului.

Septembrie 2017

Octombrie 2017

O problemă a fost rezolvată în cimitirul ctitoriei lui Pătrașcu! Pe lista consemnată de redatorul Gazeta Dâmboviței mai sunt: un păr bătrân și găunos, pe jumătate rupt (aflat chiar pe calea de acces spre biserică), o groapă de puț, (săpată de ceva vreme și acoperită cu o tablă), un WC de lemn aruncat vizavi de morminte, o multitudine de pruni și peri necurătați ale căror fructe sunt adunate direct de pe morminte și…. grătarele cu mititei făcute peste mormintele de la intrarea în curtea bisericii. Localnicii confirmă obiceiului preotului și a câtorva apropați de a face grătare în liniștea cimitirului. A vrut chiar să contruiască unul în curtea bisericii, din cărămidă specială, chipurile pentru a înlesni prepararea mesei de la hramul bisericii. Atunci s-au opus suficient de mulți oameni, iar biserica din Gorgota a pierdut „șansa” de a fi primul lăcas de cult din județ cu grătar pentru fripturi.

Ce spune Arhiepiscopia Târgoviștei, în acest caz? Prin purtătorul de cuvânt, Arhiepiscopia a ales să țină partea celor care îi păstoresc, chiar și în aceste condiții deplorabile, pe cei vii, spunând că în cimitir se fac lucrări permanente de igienizare și curățare a pomilor (sic!). E adevărat că reprezentanții Arhiepiscopiei nu au ajuns la Gorgota, ci doar au văzut niște fotografii. Arhiepiscopia amintește și de realizarea unui gard. Gard au toate bisericile din comună, cu sprijinul primăriei. Preoții mai preocupați de gospodărirea bisericilor, a curților acestora sau a cimitirelor, au realizat, în aceeași comună și garduri și alei și iluminat și altele, deși nu au avut șansa să păstorească într-o ctitorie a domnitorului muntean căruia semenii i-au spus „cel bun”.

Un păr bătrân și găunos, pe jumătate rupt.

O groapă de puț, săpată de ceva vreme și acoperită cu o tablă.

Un WC de lemn aruncat vizavi de morminte, aproape de intrarea în biserică.

Morminte pline de… fructe.

Urme de grătar, făcut pe un mormânt.

Printează articolul Printează articolul

#Citeste si:



Ajuta comunitatea noastra sa creasca. Distribuie acest articol pe retelele tale de socializare preferate. Multumim!


Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public si nici nu va fi folosit in scopuri promotionale

Parerea ta conteaza, nu mai astepta si comenteaza! 🙂



Lasă un răspuns