INTERVIU: Ion Stan – Iohannis a câștigat în momentul în care s-a adresat sincer poporului

În timp ce o parte din liderii social democrați au ales să ironizeze sau chiar să jignească românii din diaspora pentru că au venit în număr foarte mare ca să voteze, deputatul Ion Stan, fost membru PSD, are o explicație complexă pentru gestul lor. Stan este membru al Comisii pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților și a acordat un interviu redacției Gazeta Dâmboviței pe tema votului diasporei.

          Domnule deputat Ion Stan, ca membru al comisiei pentru românii de pretutindeni, cum comentați ceea s-a întâmplat în diaspora la aceste alegeri prezidențiale?

           Primul meu comentariu este legat de faptul că la nivelul misiunilor diplomatice s-a mers pe aceeași evaluare sociologică din 2009 și în funcție de numărul votanților din 2009 și din 2012 de la alegerile europarlamentare și-au exprimat un număr foarte mic de participanți la alegerile prezidențiale. în felul acesta, ambasadele sau consulatele nu au fost pregătite să primească un număr mare de votanți și astfel la turul 1 s-a văzut o mare de oameni care nu a putut să voteze. În felul acesta, anulându-se un drept constituțional, dreptul la vot, și cei din Diaspora au interpretat acest fapt de a nu putea vota ca fiind o măsură luată de Guvernul României pentru limita votul celor din afară, care chipurile ar vota cu candidatul dreptei.

         Un al doilea comentariu pentru turul doi: legea privind alegerea președintelui prevedea faptul că se desfășoară în același număr de secții de votare și în aceleași secții de votare din aceleași locații. Din păcate, această prevedere legală a făcut ca nici autoritatea electorală permanentă, nici ministerul de externe și nici Guvernul să nu îndrăznească să modifice un astfel de act normativ, de teama ca alegerile să nu fie contestate și ulterior anulate. Din această teamă, Guvernul României nu a emis o ordonanță de urgență pe care putea să o emită și să înființeze și alte secții de votare. De asemenea, legea privind alegerea președintelui avea și alte restricții privind numărul de cabine, numărul de ștampile și nici aici cele trei autorități investite în organizarea alegerii președintelui: Biroul electoral central, Autoritatea Electorală, Guvernul României, respectiv Ministerul de Externe nu au îndrăznit să depășească limitele cadrului. Deci, lipsa de curaj a făcut ca cele trei instituții implicate în procesul electoral să nu emită un act normativ prin care să fi dat posibilitatea înființării unor secții sau să se modifice acel articol din legea privind alegerea președintelui care se referea la desfășurarea procesului electoral pentru turul 2 în același număr de secții de votare.

          Cum vedeți  atitudinea românilor din diaspora față de aceste alegeri?

           Sunt în această comisie de circa 2 ani de zile și vreau să vă spun că deși există un departament al românilor de pretutindeni, deși există un secretar de stat în ministerul de externe, și un ministru delegat pentru românii de pretutindeni problemele românilor de pretutindeni au fost tratate întotdeauna cu multă superficialitate și eu nu cunosc ca în acești doi ani ca urmare a inițiativelor legislative făcute de colegii din comisia din care fac și eu parte să se fi acceptat ceva. Am să vă dau câteva exemple: au fost acordate unor câteva de zeci de mii de persoane cetățenia română, dar statul român nu a considerat necesar că pentru a dobândi acest drept să acorde și suma necesară transcrierii documentelor necesare acelor care au căpătat cetățenia și în felul acesta avem câteva mii de români care au dobândit cetățenia, dar care nu au documente care să ateste acest lucru.
             Deasemenea, s-a vorbit foarte mult despre ajutorul pe care statul român să-l dea românilor în afara granițelor țării și mă refer aici la probleme legate de piața muncii, unde statul român nu a încheiat acorduri bilaterale cu țările membre ale UE și chiar dacă de la 1 ianuarie 2015 se va liberaliza piața muncii, vor fi probleme tot mai mari, pentru că românii din afara granițelor țării nu sunt protejați în nici un fel de ambasadele și consulatele României și nici de către autoritățile din teritoriul României. În România sunt investite în rezolvarea românilor de pretutindeni 14 instituții ale statului, aflate în subordinea ministerelor sau guvernului dar nici una din aceste instituții nu poate să spună că în ultimii doi sau trei ani a rezolvat vreo problemă a românilor de pretutindeni. în acest context românii de pretutindeni care lucrează în afara granițelor țării s-au considerat abandonați de țara mamă și în felul acesta au ajuns la concluzia că doar solidaritatea civică și un gest civic responsabil pot să tragă un semnal de alarmă împotriva situației lor.

Românii au conștientizat ce înseamnă democrația

        Abandonați fiind de instituțiile statului român, de partidele politice, românii din afara granițelor țării au dat o lecție tuturor românilor aflați în interiorul țării despre ceea ce înseamnă solidaritate, voință în privința exercitării unor drepturi și libertăți prevăzute de constituția României. Numărul mare de votanți atât în diasporă cât și în interiorul țării nu reprezintă altceva decât răspunsul acestor români la nemulțumirile pe care le au și așteptările care rămân neîmplinite, pentru că toate promisiunile din campania electorală au rămas doar vorbe. Și alte lucruri legate de mobilizarea masivă a românilor din diasporă, dar și din interiorul țării în legătură cu împărțirea puterii, pentru că românii care au conștientizat ce înseamnă democrația nu au fost de acord ca puterea să fie deținută de o singură forță politică. Prin votul dat în 16 noiembrie, atât românii din interiorul țării, cât și cei din afara țării, pentru că în afara granițelor avem încă o Românie, au dorit ca puterea executivă să aparțină forțelor care reprezintă astăzi Guvernul, iar președinția și instituțiile statului de drept aferente președinției să fie date unui cetățean onest, unei alte puteri, astfel încât poporul și-a dovedit încă o dată înțelepciunea sa în legătură cu împărțirea și gestionarea puterii din România.

           A contat în economia votului din diaspora etnia candidatului Klaus Iohannis?

          Vreau să vă spun că apartenența la etnia germană sau faptul că provine dintr-o zonă din inima Transilvaniei nu știu cât a contat. A contat faptul că românii vor să vadă o împărțire a puterii și de ce să nu spunem, poate a contat foarte mult sinceritatea candidatului și firescul din comportamentul său, pentru că Iohannis a câștigat în momentul în care s-a adresat poporului și a spus că nu va face nicio înțelegere cu nici un partid și în felul acesta gestul lui sincer a creat și mai multă mobilizare în rândul cetățenilor României. De aceea, a fost și o masivă deplasare a electoratului spre urnele de vot.

          Ce mesaj aveți pentru politicienii care jignesc în acest moment diaspora?

           Le-aș spune tuturor oamenilor politici să înțeleagă un lucru, că cei care au plecat din România au plecat datorită nevoințelor, suferințelor și neîmplinirilor din viața personală, toate aceste lucruri fiind generate de politica inadecvată care s-a făcut în România de la revoluția din noiembrie și până astăzi și clasa politică este responsabilă de faptul că avem 4 milioane și jumătate de români care astăzi își caută speranțele și dorește să-și împlinească visurile nu pe pământul românesc, ci în afara granițelor țării. Ar trebui să devenim mai responsabili și să gândim mai mult împreună cu cei care guvernează țara și care au avut ideea să creeze un minister al românilor de pretutindeni dar care, din păcate, a rămas doar ca și figură. Pentru că domnul acesta Stanoevici este un ministru dintr-o piesă în care  a fost distribuit doar oficial. El nu înțelege ce se întâmplă în diasporă. 
        V-aș invita să veniți pe la comisie și să vedeți că sunt câțiva colegi de ai mei chiar din diaspora și ei au adus înaintea guvernului, ministrului departamentului românilor de pretutindeni foarte multe probleme. Toate problemele au fost notate, dar nu rezolvate, iar în privința actelor normative pe care le am supus de fiecare dată colegii noștri din celelalte comisii au privit această comisie a românilor de pretutindeni ca și alții, neluând în seamă că acești oameni au și ei probleme și oricând prin solidarizare pot deveni o forță. Acum, prin gestul făcut pe 2 și 16 noiembrie, au demonstrat că, într-adevăr cei din țară trebuie să țină seama de problemele nu numai ale românilor din interiorul țării, ci și din afara granițelor Românii și care reprezintă o forță.

         Comisia din care faceți parte s-a implicat în problema votului din diaspora? 

        Le-am spus și ieri colegilor că și noi avem o vină destul de mare, pentru că în momentul în care a fost emisă hotărârea de Guvern, știind cum sunt dislocați românii în afara granițelor țării, puteam să intervenim și să solicităm guvernului, în numele parlamentului României, să se rediscute arondarea secțiilor de votare în funcție de numărul de români și de asociațiile care patronează în afara granițelor țării. Nu am făcut-o pentru că ni s-a spus că nu suntem competenți pe zona organizării alegerilor, motivându-se că doar guvernul României, Autoritatea electorală permanentă și Biroul Electoral Central sunt instituțiile menționate în legea de alegere a președintelui. Le-am spus colegilor că este o vină a noastră și va trebui să revizuim atitudinea și comportamentul.